Asta e! Chiar uitasem de vitalitatea tinerimii ! Până să găsim noi sponsori, până să cerşească fundaţia bani pentru revistă la finanţatorii de fonduri europene - cu macaz spre portocalii - până să punem noi căruţa pe roate cu promovarea revistei Sămănătorul, tineretul a şi urnit-o! Au
primit revista pe e-mail, au dat-o la imprimantă şi-au lansat-o prin judeţul Gorj.
Uite că tineretul se mişcă, nu mai are nici răbdare şi nici incredere că cei de sus vor da bani suficienţi pentru şcoli şi spitale deci nici atât pentru ONG-uri. Dar hai să vă spun povestea întreagă pentru că e ceva minunat! E veşnica poveste a zilelor noastre: ajută-te singur.
Invitat ca reprezentat al Fundaţiei Tismana la Grupul Şcolar Industrial Tismana, unde a avut loc inaugurarea Centrului de Resurse pentru Activităţi Extracuriculare de Promovare a Cetăţeniei Active, am avut ocazia să descopăr că dincolo de problemele create de clasa noastră politică, România tăcută, profundă şi tainică a lui Artur Silvestri există, e lângă noi şi creşte rapid, ca iarba de luna mai care n-are treabă de iarnă, cât ar vrea ea să mai lâncezească.
Te iei cu lucrul şi nu bagi de seamă că această Românie tainică se mişcă, trăieşte şi pulsează de viaţă. Şi asta, până nu te amesteci printre tinerime. Erau acolo, tinerii de la Asociaţia Regională pentru Dezvoltare Rurală şi de la Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, cadrele didactice de la Grupul Şcolar Industrial Tismana, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, primarul oraşului Tismana, reprezentanţi ai Comitetului de Părinţi şi ai Consiliului Elevilor al G.S.I. Tismana, Ansamblul de Datini şi Obiceiuri Tisa, instructori ai Şcolii Populare de Artă.
Am luat cuvântul după ce tinerii şi-au prezentat proiectul „Educaţie Extracurriculară pentru Cetăţenie Activă “ şi au citit referatul „Impactul proiectului în şcoală şi comunitate”. Deşi ei veniseră acolo pentru demararea Serviciului European de Voluntariat din oraşul Tismana, leam spus despre necazurile noastre, că am dori tipărirea revistei pe un proiect, că am lansat-o online şi ... cam atât. E puţin dar e foarte important pentru că ţinta lansării unei reviste literare este aceiaşi cu ţinta lor: educaţia nu se face numai la şcoală ci, în subsidiar, şi prin aceste proiecte care fac obiectul întrunirii noastre.
O rana de rugina sangereaza pe coama unui munte, la aproape 20 de kilometri de Anina. Aici, la propriu, muntele a fost ciuntit. I s-a taiat varful, pentru a fi construita o centrala termoelectrica. 4,5 milioane de metri cubi de roca dura au fost date deoparte pentru a fi inlocuite cu 160.000 tone de metal.
O catastrofa pentru natura, ar spune ecologistii. Un esec tehnologic girat politic, ar spune inginerii. O mina de aur, ar spune noii ""investitori"", cumparatorii centralei, care s-au apucat sa o taie in bucatele si sa o vanda ca fier vechi. Centralei termoelectrice de langa Anina i se potrivesc toate aceste descrieri. Acum, daca te uiti din vale la ea, te cuprinde mila. Animalul acesta urias trebuia sa macine sist si sa produca energie elecrica? Au mai ramas doua imense cazane de metal ruginit, doua turnuri de beton pentru racirea apei, un cos de fum sub dimensiunile standard si un ciot care ar fi trebuit sa reprezinte doar premisa pentru construirea celui de-al doilea. Sa vezi insa de aproape cum si-a dat duhul una dintre ""ctitoriile"" epocii Ceausescu iti este interzis. ""Nu aveti voie sa intrati. E proprietate privata."" Peste gardul centralei, nici pasarea nu zboara fara aprobare. Cerberii te opresc la poarta si iti spun ca doar OK-ul grecului care conduce firma ce dezafecteaza centrala este pasaportul de intrare. OK pe care nu il primeste insa toata lumea.
The Soviet Story este un documentar de prima mana, al regizorului Edvins Snore. Filmul spune povestea regimului sovietic si cum URSS au ajutat Germania nazista la instigarea Holocaustului. Filmul arata documente recent descoperite care atesta acest lucru. http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_sovietelor_incredibil
României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.
You can also send money to support the social campaign to the IBAN account: RO28BPOS20006326466RON02 http://www.ardr.ro/ Beneficiary: Asociatia Regionala pentru Dezvoltare Rurala.
,,Standarde de Participare pentru Cetăţenie Activă”, proiect implementat de către Asociaţia Regională pentru Dezvoltare Rurală în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Universitatea din Craiova - Facultatea de Ştiinţe Sociale, Agenţia Naţională pentru Tineret din Marea Britanie, Consiliul Judeţean Norfolk din Marea Britanie, şi este co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ,,Investeşte in oameni!”
Relaţia administraţie publica locala si societatea civila
Concluzia este că numai prin comunicare, perfecţionare şi o permanentă îmbunătăţire a serviciilor publice se poate asigura realizarea reformei administraţiei publice şi crearea unui corp al funcţionarilor publici, profesionist şi neutru din punct de vedere politic.
Numai prin existenţa unui asemenea corp de profesionişti se pot asigura servicii de calitate, care să ducă la schimbarea atitudinii cetăţenilor faţă de administraţia publică în general, şi faţă de categoria funcţionarilor publici, în particular.
Dar toate acestea nu se pot realiza decât dacă există o implicare activă a cetăţenilor la problemele de interes general, iar această implicare se află la nivel incipient în România,
fapt demonstrat şi de raportul privind aplicarea Legii nr.52/2003 - „Transparenţa decizională în administraţia publică”, unde se arată că au fost organizate 34 354 de şedinţe publice la care au participat peste 321 000 de persoane, ceea ce indică o medie de 9 persoane/şedinţă[1].
CDiminuarea gradului de contestare a proiectelor iniţiate de o autoritate sau instituţie publică
CÎmbunătăţirea imaginii publice a respectivei autorităţi sau instituţii
CCooperare eficientă între societatea civilă şi instituţiile publice
CCreşterea nivelului de voluntariat în serviciul public
CCreşterea încrederii în instituţii statale
CResponsabilizarea cetăţenilor privind anumite proiecte de interes public, alături de instituţiile publice iniţiatoare
CCreşterea nivelului de satisfacţie de ambele părţi (atât cetăţeni, cât şi funcţionari publici)
CEficientizarea activităţii unei instituţii sau autorităţi publice (de exemplu dacă sunt mai puţine reclamaţii, forţa de lucru se poate orienta într-o direcţie mai solicitantă şi mai puţin eficientă)
CConceperea şi finalizarea unor proiecte de interes public, care să fie şi viabile
CCreşterea simţului civic al comunităţii
CÎmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor
Dezavantajele neimplicării cetăţenilor
DCreşterea sau menţinerea nivelului de neîncredere în instituţiile statului
DRidicarea gradului de insatisfacţie şi frustrare a cetăţenilor
DCreşterea gradului de contestare a diferitelor proiecte iniţiate de autorităţile sau instituţiile publice şi chiar boicotarea acestora
DDiminuarea gradului de comunicare dintre societatea civilă şi administraţia publică
DNeproductivitatea în activităţile instituţiilor sau autorităţilor publice
DScăderea nivelului calitativ al serviciilor publice orientate către cetăţeni
DCreşterea volumului de muncă în cadrul instituţiilor publice care trebuie să soluţioneze numeroasele plângeri ale cetăţenilor